News CCI Brasov

Politici de susținere a sectorului IMM

(0 voturi)
Politici de susținere a sectorului IMM

Pentru a susține dezvoltarea IMM-urilor Camera de Comerț a României a propus Guvernului României o serie de acțiuni care ar trebui implementate în perioada 2015 - 2020

 

 Bucureşti, 17 septembrie 2014

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) salută lansarea procesului de consultare publică, la nivel european, privind Small Business Act (SBA) 2015 - 2020 şi susţine abordarea guvernamentală de orientare către sectorul IMM-urilor, motorul economiei româneşti. Propunerile lansate în dezbatere de Comisia Europeană consolidează angajamentul decidentului politic la nivel european şi naţional, din toate statele membre, în vederea sprijinirii şi mai intense a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Suntem convinşi că Sistemul Cameral din România poate contribui la dezvoltarea sustenabilă a sectorului IMM-urilor, oferindu-şi expertiza în vederea conturării recomandărilor mediului asociativ din România pentru factorii de decizie.

CCIR a susţinut constant sectorul IMM-urilor, încurajând cu orice prilej dezvoltarea politicilor publice menite să sprijine creşterea numărului şi a valorii aduse de întreprinderile mici şi mijlocii din România. Parcurgând documentaţia pusă la dispoziţie de către Comisia Europeană pentru această consultare publică, alături de directivele şi reglementările europene în vigoare în momentul de faţă, Camera de Comerţ şi Industrie a României consideră că îmbunătăţirea legislaţiei naţionale pentru dezvoltarea IMM-urilor româneşti este de o importanţă majoră, existând o serie de măsuri pe care le găsim a fi prioritare.

În concordanţă cu direcţiile asumate la nivel european, Camera de Comerţ şi Industrie a României recomandă Guvernului următoarele paliere de acţiune pentru perioada 2015 - 2020 :

1. Reducerea poverii administrative pentru IMM-uri
Camera de Comerţ şi Industrie a României susţine principiul european „Gândiţi mai întâi la scara mică”, abordare ce permite simplificarea cadrului de reglementare şi a mediului administrativ în care activează IMM-urile. Prin implementarea de instrumente care permit IMM-urilor să  se înregistreze într-un timp scurt, cu niveluri scăzute ale taxelor aferente, autorităţile creează premisele de încurajare pentru demararea şi dezvoltarea activităţilor întreprinderilor mici şi mijlocii.
În consecinţă, CCIR vizează adoptarea măsurilor anunţate la nivel european pentru reducerea poverii administrative pentru IMM-uri:
- înregistrarea unui IMM în maximum 3 (trei) zile, la un cost de maximum 100€;
- acordarea licenţelor necesare funcţionării în maximum o lună de zile;
- descărcarea de gestiune în 3 (trei) ani pentru antreprenorii care dau faliment;
- adoptarea unui regim fiscal simplificat pentru companiile noi;
- aplicarea testului IMM pentru toate iniţiativele legislative relevante pentru IMM;
- colaborarea autorităţilor publice cu IMM-urile şi cu mediul asociativ pentru identificarea şi eliminarea blocajelor din legislaţia naţională care împiedică dezvoltarea sectorului IMM-urilor.
Camera de Comerţ şi Industrie a României urmăreşte, de asemenea, consultarea cu sectorul IMM-urilor pentru colectarea informaţiilor privind legislaţia existentă şi le va transmite Guvernului României pentru a fi luate în considerare în vederea elaborării ulterioare a actelor normative.

2. Accesul la finanţare pentru IMM-uri
Între cele mai frecvente probleme existente pentru IMM-urile din România se numără accesul acestora la finanţare, existând o serie de indicatori care împiedică creşterea valorii adăugate aduse de IMM-uri în economia româneasca. Conform raportului 2013 SBA Fact Sheet Romania, elaborat de Comisia Europeană, IMM-urile româneşti se confruntă cu respingerea aplicaţiilor de împrumut, accesul redus la sprijin financiar public (inclusiv garanţii), disponibilitate redusă a băncilor de acordare a unui împrumut şi plăţi pierdute. În consecinţă, CCIR propune:
- acordarea de garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de IMM-uri pentru dezvoltarea activităţilor şi accesul pe pieţele internaţionale;
- îmbunătăţirea accesului IMM-urilor la capitalul de risc;
- implementarea legislaţiei privind dezvoltarea finanţărilor participative pentru IMM-uri (crowdfunding) şi mediatizarea riscurilor, beneficiilor şi modalităţilor de accesare a finanţărilor de acest tip;
- consolidarea cooperării inter-instituţionale, între autorităţile publice, mediul asociativ şi instituţiile financiare în vederea unui mai bun acces al IMM-urilor la instrumentele de finanţare existente;
- accesul IMM-urilor la facilităţile şi instrumentele de finanţare oferite prin intermediul programului pentru competitivitatea întreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii (COSME) 2014 - 2020 al Uniunii Europene.

3. Accesul la pieţe pentru IMM-uri
Camera de Comerţ şi Industrie a României pune un accent deosebit pe internaţionalizarea companiilor româneşti, considerând că accesul limitat doar la piaţa autohtonă nu permite dezvoltarea optimă a mediului de afaceri. Sectorul IMM-urilor din România se plasează sub media europeană în ceea ce priveşte internaţionalizarea întreprinderilor, motiv pentru care CCIR susţine o acţiune imediată şi coerentă a factorilor de decizie în vederea internaţionalizării IMM-urilor. În această direcţie, CCIR consideră necesare:
- dezvoltarea Portalului de Comerţ Exterior, alături de Sistemul Naţional de Informaţii de Afaceri (SNIA) al CCIR, în vederea mediatizării tuturor oportunităţilor de comerţ cu parteneri internaţionali;
- crearea unui portal cu informaţii referitoare la cerinţele ce trebuie îndeplinite de către IMM-uri pentru activarea pe pieţe externe;
- acordarea sprijinului guvernamental prin intermediul birourilor de reprezentare economică externă în vederea accesului IMM-urilor pe noi pieţe,in special pe cele non-UE;
- facilitarea accesului IMM-urilor româneşti la platforme de comunicare din cadrul Uniunii Europene, dedicate schimbului de bune practici între IMM-urile europene.

4. Dezvoltarea spiritului antreprenorial şi a inovaţiei
Cultura antreprenorială se bucură de o percepţie bună în economia română, fiind un indicator local similar cu media europeană. Programele guvernamentale de tipul START sau SRL-Debutant au un impact pozitiv asupra antreprenorilor şi încurajează iniţiativa economică. Un aspect important, însă, este reprezentat de orientarea către oportunităţi, care este sub media europeană, ceea ce afectează calitatea activităţii antreprenoriale din România. În concordanţă cu orientarea europeană existentă, pentru asigurarea unei tendinţe pozitive şi pe viitor a acestui indicator, Camera de Comerţ şi Industrie a României recomandă:
- diversificarea educaţiei antreprenoriale în curriculum-ul şcolar liceal, prin includerea unor stagii de experienţă practică a elevilor, în vederea dezvoltării unor competenţe cheie în domeniul antreprenorial;
- accesarea sprijinului din partea Uniunii Europene de către autorităţile române pentru crearea şi dezvoltarea unor centre de start-up-uri, cu scopul de a încuraja inovaţia în domeniul afacerilor;
- sprijinirea modelelor inovative de management al afacerilor, prin iniţiative menite să îmbunătăţească abilităţile de management din IMM-uri;
- încurajarea antreprenorilor români să ia parte la programul european Erasmus for Young Entrepreneurs, iniţiativă ce a contribuit la crearea a circa 2.000 de noi întreprinderi şi 12.000 de locuri de muncă la nivelul UE.

5. Pregătirea de personal calificat, corespunzător cu cerinţele pieţei muncii
Camera de Comerţ şi Industrie a României se implică în dezvoltarea unui sistem dual de pregătire vocaţională, pe sistemul german, în vederea pregătirii personalului calificat, în conformitate cu cerinţele existente pe piaţa muncii. În acest context, CCIR consideră necesară coordonarea tuturor factorilor de decizie implicaţi în procesul de pregătire profesională, în vederea asigurării unei coerenţe a acţiunilor.
Totodata CCIR încurajează şi îşi exprimă disponibilitatea de colaborare în orice demers menit să genereze o ofertă de muncă ce răspunde cererii de pe piaţă, ţinând întotdeauna cont de evoluţia cerinţelor de personal.

Concluzionând, Camera de Comerţ şi Industrie a României consideră că este necesară o abordare guvernamentală care să încurajeze nu numai creşterea numărului IMM-urilor din România, ci şi dezvoltarea activităţilor acestora, în vederea generării de plus-valoare în economia românească. CCIR îşi exprimă angajamentul ferm pentru consolidarea acestui sector, pe care îl consideră a fi prioritar pentru creşterea economică a României, crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea sustenabilă.


Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României,
Mihai Daraban