News CCI Brasov

Cum se vede Europa Centrală și de Est la 25 de ani de la cădererea comunismului

(0 voturi)
Cum se vede Europa Centrală și de Est la 25 de ani de la cădererea comunismului

Cine îşi aminteşte cum arăta Europa Centrală şi de Est la începutul anilor ’90 nu poate să nu fie impresionat de transformarea acestor ţări din economii cu planificare centrală în democraţii în care funcţionează economia de piaţă.

Aşa începe The Wall Street Journal un articol în care oferă perspectiva americană asupra ţărilor din Europa Centrală şi de Est la 25 de ani de la prăbuşirea comunismului. Ţările sunt văzute ca fiind acum complet integrate în viaţa politică şi economică a Europei. Nivelul de trai al oamenilor a crescut, iar oraşe cândva lipsite de strălucire au fost revitalizate. Produsul Intern Brut din Europa Centrală şi de Est reprezintă acum 65% din PIB-ul mediu din Europa de Vest, faţă de 49% în 1989, potrivit unui raport al Erste Group.
 
Odată cu creşterea nivelului de trai a venit şi apetitul pentru bunuri de consum. Numărul posesorilor de maşini s-a dublat în regiune, iar în Polonia şi Republica Cehă a atins nivelul din Europa de Vest. Dacă în alte ţări din Europa Centrală şi de Est numărul locuinţelor care au o maşină de spălat a crescut aproape de nivelul din Europa Occidentală, în România doar 70-75% din locuinţe au o maşină de spălat, spre deosebire de 98% din locuinţele din Marea Britanie.
 
Dar există şi aspecte negative. În ţările din Europa Centrală şi de Est lipsesc aproape cu desăvârşire căile ferate care să permită circulaţia trenurilor de mare viteză. Linia ferată care ar trebui să lege Praga de sudul Germaniei nu este gata nici după 16 ani şi nu există autostrăzi care să lege oraşul de alte capitale din regiune, se plânge ministrul ceh de finanţe Andrej Babis, fost om de afaceri de succes înainte de a intra în politică.
 
Într-adevăr ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, au devenit o destinaţie de succes pentru producţia low-cost şi pentru outsourcing din ţările europene şi asiatice care vor să acceseze piaţa Uniunii Europene.
 
De exemplu Bratislava a devenit un centru important pentru industria auto. Dar poveştile de succes din business care au în centru inovaţia şi antreprenorii locali rămân puţine. Majoritatea exportatorilor de top din regiune sunt deţinuţi de companii străine, ceea ce înseamnă că mare parte din profituri sunt repatriate sub formă de dividende.
 
Dar din păcate cel mai de succes export al regiunii sunt proprii cetăţeni. Aproape 2,5 milioane de români lucrează în afara ţării, iar numărul slovacilor care locuiesc în străinătate este de aproximativ 500.000, adică aproape 10% din populaţie. De asemenea 5% dintre maghiari au emigrat, iar peste două milioane de polonezi lucrează în afara ţării.
 
Toţi aceştia dobândesc abilităţi şi experienţe valoaroase, dar dacă nu pot fi atraşi înapoi acasă Europa Centrală se va confrunta cu un dezastru demografic provocat de creşterea dependenţei de veniturile din străinătate, a avertizat fostul premier maghiar Gordon Bajnai. Se estimează că populaţia activă din România, Ungaria, Slovacia şi Polonia va scădea cu 10-15% potrivit Eurostat.
 
Ce ţine Europa Centrală în loc sunt problemele structurale precum corupţia, spiritul de gaşcă, birocraţia excesivă şi sistemul juridic ineficient care descurajează investiţiile. Atât România cât şi Slovacia sau Republica Cehă stau prost în indicele Transparency International privind corupţia. În România construcţia unui kilometru de autostradă din Autostrada Transilvania costă în medie 23 milioane de euro, mai mult decât un costul pentru un kilometru dintr-o porţiune similară de autostradă din Occident.
 
Perspectivele de viitor ale Europei Centrale şi de Est ţin de reformele structurale, dar calitatea guvernării a variat în regiune, a spus Bajnai. Fiecare ţară a avut de a face cu perioade mai populiste, mai puţin prietenoase economiei de piaţă, inclusiv Slovacia în anii ’90, Polonia în ultimul deceniu şi Ungaria astăzi.
 
Apartenenţa la Uniunea Europeană a funcţionat ca stimulent pentru o mai bună guvernare, mai ales în anii de dinainte de aderare. Totuşi recentele tentative ale premierului ungar Viktor Orban de a limita libertatea de expresie şi independenţa sistemului judiciar arată că progresele nu pot fi considerate ca un dat şi că UE nu poate prin limitele pe care le impune să împiedice ţările să dea înapoi, cu posibile consecinţe negative asupra investiţiilor şi creşterii.
 
Dar apartenenţa la UE poate şi să împiedice reforme necesare pentru a a scăpa din ceea ce economiştii numesc „capcana venitului mediu” şi să facă tranziţia spre o economie cu valoare adăugată mai mare bazată pe productivitate ridicată şi pe inovaţie. Pe lângă avantajele liberei circulaţii a bunurilor şi serviciilor, aderarea la UE a determinat multe dintre elitele ţărilor să se îndrepte spre joburi bine plătite din instituţiile birocratice ale UE şi a promovat dependenţa de subvenţiile din partea UE.
 
Provocarea pentru Europa Centrală şi de Est va fi să înveţe din greşelile ţărilor din sudul Europei care, legănate de ideea că apartenenţa la UE presupune doar avantaje, nu şi obligaţii, au evitat timp de mai multe zeci de ani după propriile revoluţii democratice să introducă reforme ale sistemului birocratic şi educaţional care le-ar fi scutit azi de suferinţă.
 
Sursa: Zf.ro