News CCI Brasov

Percepţia mediului de afaceri asupra economiei

(0 voturi)
Percepţia mediului de afaceri asupra economiei

CCI a României a lansat studiul privind “Percepţia mediului de afaceri asupra economiei”, studiu realizat de TNS CSOP pe un eşantion de 500 de firme de la nivelul întregii ţări. 

Deşi se manifesta un optimism moderat pentru 2015, firmele din România identifică mai multe zone care limitează dezvoltarea economiei și crearea de locuri de muncă:
1. Nivelul foarte ridical al fiscalităţii.
2. Legislaţia complicată.
3. Incoerenţa dintre instituţii.
4. Corupţia din administraţia publică.
5. Criza de personal calificat.
Rezultatele studiului:
• Peste 80% dintre companii reclamă legislaţia instabilă și nivelul ridicat al fiscalității, urmate de starea infrastructurii rutiere drept aspectele cu cel mai mare impact negativ asupra activităţii lor.
• 58% dintre companii consideră că statul menține numeroase reglementări inutile si costisitoare.
• 63% dintre reprezentanţii companiilor cred că un factor puternic negativ asupra activităţii lor este reprezentat de corupţia din administraţie. De asemenea, un procent similar apreciază activitatea DNA.
• 87% dintre companii doresc să interacţioneze cu un singur organ de control, după model german.
 Principalele probleme cu care se confruntă societăţile comerciale din România sunt reprezentate de taxele şi impozitele ridicate (38%), găsirea de clienţi (14%), legislaţia (11%) şi concurenţa (9%). Cele patru elemente au fost indicate de peste 70% dintre respondenţi.
 Concurenţa - 1 din 2 agenţi economici văd în firmele locale cu operaţiuni în cadrul aceleiaşi regiuni şi domeniu de activitate, principalul competitor (51%) al afacerii lor; companiile străine din ţara noastră (multinaţionalele) au fost indicate de 31% dintre respondenţi drept principali competitori şi vorbim aici despre companii cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de euro.
 Impactul factorilor externi asupra activităţii companiilor - principalii factori cu impact negativ (mult/foarte mult) asupra activităţii companiilor sunt modificările frecvente ale legislaţie (82%), nivelul ridicat de fiscalitate (81%) şi situatia infrastructurii (68%). Corupţia din administraţie este un factor de influenţă negativă ca şi nivelul de calificare al forţei de muncă. 63% dintre companii consideră corupția din administrație drept un factor care le afectează negativ activitatea; 58% dintre companii consideră că statul menține numeroase reglementări inutile şi costisitoare, de ex. „Obligativitatea ca fiecare angajat să urmeze cursuri de 4 zile a 8 ore pentru PSI” sau „Securitate fizică” sau „Nivelul redus al diurnei pentru deplasări în ţară şi străinătate”.
 Domeniile cu reglementări legale cu un real impact asupra activităţii economice a societăţilor comerciale- principalele domenii cu reglementări legale împovărătoare pentru companii sunt cele ce vizează Fiscalitatea (80%), Concurenţa (30%) şi Forţa de muncă (29%).
 Factorii cu impact negativ asupra activităţii companiilor - aproape 60% (3 din 5 factori de decizie) din companii au menţionat spontan Fiscalitatea ca fiind un factor care afectează negativ activitatea companiei. În acelaşi timp se menţionează spontan atât instabilitatea cât şi ambiguitatea legislaţiei de cca. 20% dintre respondenţi; nivelul de pregătire al forţei de muncă este un factor cu impact negativ asupra companiilor româneşti, în special pentru cele din domeniile de producţie (Producţie Industrială, Agricultură, Construcţii).
 Evaluarea anului 2014 - Dacă costurile directe sunt apreciate că au crescut în 2014, proporţia celor care apreciază că profitul a crescut este doar cu 1% mai mare decât a celor care apreciază că acesta a scăzut. Profituri în creştere au fost menţionate în special de firmele cu cifra de afaceri de peste 10 milioane de Euro- ponderea cea mai mare a celor care au resimţit creşterea costurilor directe (forţa de muncă şi materiale) este dată de companiile din domeniul producţiei, faţă de companiile din comerţ sau transporturi; vânzările au avut o creştere pozitivă în 45% din cazuri şi una negativă pentru cca. 30%; se poate observa deschiderea mai mare a băncilor spre creditare (33%).
Per ansamblu însă, nu este percepută o îmbunătăţire a situaţiei economice generale decât de 30% dintre respondenţi, companiile cu activităţi de comerţ şi transport fiind mai degrabă de părere că situaţia s-a înrăutăţit faţă de cele din domeniul serviciilor.
 Evaluarea anului 2014 si aşteptările anului 2015
Privind comparativ situaţia anului 2014 cu aşteptările pentru anul 2015, se remarcă un optimism moderat în ceea ce priveşte evoluţia pozitivă a situaţiei companiilor, ratele de creştere fiind foarte mici, iar în cazul numărului de angajaţi fiind chiar uşor pesimiste. Cei din sectorul productiv se aşteaptă ca în anul 2015 să aibă o creştere de personal în timp ce companiile din comerţ şi transporturi sunt mai rezervate în această privinţă.
 Încrederea în instituţii
ONRC (68%), CCIR (60%) si DNA (60%) beneficiază de încrederea mediului de afaceri românesc.
 Interacţiunea companiilor cu instituţiile publice
In relaţia antreprenorilor cu instituţiile, se poate observa că cea mai facilă interacţiune este apreciată cea cu ONRC (60%) iar la polul opus pare a fi obţinerea avizelor şi autorizaţiilor în general (49%) urmată de Închiderea unei firme, Deblocarea conturilor/ ridicarea popririi şi Accesarea Fondurilor Europene (~40%)
Interacţiunea cu instituţiile statului pare a fi percepută ca nefiind consumatoare de timp de jumătate dintre respondenţi, însă 44% declară că această interacţiune consumă mult timp. Comparând această ultimă cifră cu proporţia celor care declară că se consumă puţin timp – doar 7% - duce la concluzia că interacţiunea cu instituţiile publice este consumatoare de timp.
 Organele de control
87% dintre antreprenorii intervievaţi precizează că introducerea unui organ unic de control, care să le grupeze pe cele existente, după modelul german, ar reprezenta o măsură bună şi foarte bună.
 Impactul măsurilor legislative de stimulare economică
Dintre măsurile legislative luate în domeniul economic, reducerea CAS a fost percepută ca benefică de cca. ¾ dintre respondenţi. Aceştia provin mai curând din rândul companiilor cu cifra de afaceri sub 1 milion Euro, în timp ce firmele cu cifra de afaceri de peste 1 milion de Euro consideră că măsură nu a avut nici un efect asupra activităţii lor.
Supra acciza la combustibil este evaluata ca având impact negativ (75%) urmată de taxa pe mijloace fixe (taxa pe stâlp)- 39%.; supra-acciza la combustibil a afectat mai degrabă sectoarele producţiei, comerţului şi transporturilor decât pe cel al serviciilor, pentru care nu a avut, mai degrabă, niciun efect.
 Promovarea potenţialului mediului de afaceri românesc
Promovarea mediului de afaceri românesc în străinatate este percepută ca fiind bună de doar 21% dintre respondenţi, peste jumătate (54%) apreciind că este nesatisfăcătoare şi 24% declarând ca nu pot aprecia.
 Aderarea la moneda Euro - ar avea un impact pozitiv pentru 40% dintre firme, 30% consideră că aderarea nu ar influența în niciun fel afacerea, iar 24% spun că efectul ar fi negativ. 60% dintre cei intervievați spun că aderarea la euro ar fi bine să se petreacă după 2019.
În vederea îmbunătățirii calității serviciilor CCI Brașov, membrii au sugerat următoarele:
 Ce alte servicii consideraţi că ar trebui iniţiate de CCI Brasov pentru susţinerea activităţii dumneavoastră, în calitate de membru al CCI Bv.?
- activități de lobby
- inițiative pentru proiecte de Legi și facilități pentru mediul de afaceri privind simplificarea codului fiscal, reducerea taxelor și impozitelor precum și diversificarea măsurilor privind acordarea de fonduri nerambursabile
 Care sunt aşteptările dumneavoastră în ceea ce priveşte activitatea CCI Braşov raportată la bunul mers al societăţii dvs.?
- o mai buna reprezentare națională și internaționala a potentialului economic al firmelor din județul Brașov
- lobby pe fiscalitate, legislație economică, dezvoltare regională

Stdiul poate fi consultat la adresa:http://www.ccibv.ro/servicii/informare/stiri/ccir-studiu-privind-perceptia-mediului-de-afaceri-asupra-economiei/211