News CCI Brasov

INFO WATCH- IUNIE 2020

(0 voturi)
INFO WATCH- IUNIE 2020

Centrul Enterprise Europe Network Brasov  vă prezintă Măsuri luate împotriva răspândirii și a impactului Coronavirusului – România. 

Principala prioritate a Comisiei Europene este sănătatea cetățenilor. În același timp însă, epidemia cauzată de coronavirus este un șoc major pentru economia europeană și mondială.

Statele membre au adoptat deja sau sunt pe cale să adopte măsuri bugetare, politice și de asigurare a lichidității, pentru a spori capacitatea sistemelor lor de sănătate și pentru a oferi ajutor cetățenilor și sectoarelor afectate în mod deosebit.

2020-infowatch
Sursa: Comisia Europeană


Generale

• La 17 aprilie, autoritățile au publicat modificarea bugetului 2020, cu o creștere a cheltuielilor totale cu 12,5 miliarde de lei. Aceasta include +6,9 miliarde pentru cheltuielile sociale și +3 miliarde pentru fondul de rezerve de urgență.

Cheltuieli pentru sănătate
• Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență (OUG 11/2020) privind stocurile medicale de urgență, precum și unele măsuri legate de stabilirea carantinei, care acoperă nevoia de produse utilizate pentru serviciile de urgență, inclusiv scanere termice, precum și măsuri asociate cu carantina (225 mln lei). Legea a fost semnată de Președinte la 17 martie.
• De asemenea, guvernul a adoptat două decizii pentru pregătirea unităților medicale românești pentru furnizarea serviciilor către pacienții infectați cu COVID 19, precum și pentru simplificarea acțiunilor prioritare pentru tratamentul pacienților critici și pentru rambursarea cheltuielilor administrațiilor locale legate de carantină (392 mil. lei).
• Conform unui interviu acordat de ministrul Finanțelor, Ministerul Sănătății a primit până în prezent aproximativ 1,7 miliarde de lei (0,35 mil. EUR) peste bugetul inițial.
• Guvernul ar dori să utilizeze 350 de milioane de euro în plus din fonduri UE pentru achiziționarea de teste Covid-19, echipamente de protecție și echipamente de ventilație mecanică (24 martie).
• Ministerul Fondurilor Europene a anunțat la 25 martie o alocare suplimentară de 682 de milioane EUR din fondurile UE (FEDER) pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru achiziționarea de echipamente medicale și de urgență.
• Modificarea bugetului 2020 din 17 aprilie a majorat bugetul pentru decontarea concediului medical cu 1 miliard de lei.
• Președintele a anunțat bonusuri de 500 EUR pe lună lucrătorilor din domeniul sănătății care tratează pacienți cu Covid-19. Se va adopta prin ordonanța de urgență a guvernului din 6 aprilie. Modificarea bugetară a furnizat o alocare crescută de 570 mil. lei pentru salariile publice. Posibile 120 de milioane EUR de fonduri UE (FSE).
• O altă măsură (anunțată pe 7 aprilie) ar mobiliza 1.000 de asistenți sociali care au grijă de vârstnici aflați în izolare la domiciliu și care au nevoie de sprijin. Posibil 30 de milioane EUR pentru acest lucru din fonduri UE (FSE).

Cheltuieli pentru piața muncii
• Autoritățile au adoptat un beneficiu de 75% din salariu, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu, pentru părinții care nu pot lucra de la distanță și trebuie să stea acasă cu copii mai mici de 12 ani. În acest scop, modificarea bugetului din 17 aprilie prevede 1,4 miliarde de lei.
• Guvernul a adoptat pe 18 martie și a publicat pe 21 martie o ordonanță de urgență (OUG) 29/2020 privind susținerea întreprinderilor locale în contextul crizei cauzate de noul coronavirus, împreună cu OUG 30/2020 care modifică reglementările existente pentru a le aduce în conformitate cu condițiile actuale. Potrivit ministrului finanțelor (postare Facebook pe 19 martie), pachetul de măsuri prezentat la 18 martie (inclusiv șomajul tehnic și fondul de intervenție) reprezintă un efort bugetar de 2% din PIB.
• În baza Ordonanței 29/2020, statul va plăti prestațiile tehnice de șomaj în numele companiilor care își trimit angajații acasă și își suspendă activitatea din cauza restricțiilor impuse de autorități pentru limitarea focarului de coronavirus sau din cauza problemelor financiare cauzate de criza Covid-19 (veniturile din martie au scăzut cu cel puțin 25% față de veniturile medii din ianuarie-februarie). Aceasta se ridică la 75% din salariul brut (la fel ca și prestația lunară de șomaj), dar nu mai mult de 75% din salariul mediu (național).
Statul va acoperi beneficiile pentru 75% dintre angajații unei companii. Un număr de 250.000 de contracte de muncă au fost suspendate până la 23 martie, 862.000 până la 2 aprilie, 994.407 până la 7 aprilie, 1.046.527 până la 13 aprilie. La 6 aprilie, Ministrul Finanțelor a estimat că cheltuielile cu ajutorul tehnic de șomaj se vor ridica la 7 miliarde de lei. Modificarea bugetară din 17 aprilie prevede 4 miliarde de lei pentru prestații de șomaj tehnic și 3 miliarde de lei de fonduri suplimentare de urgență care pot fi redirecționate în acest scop. 300 de milioane de euro din fonduri UE sunt disponibile pentru a finanța această măsură.
• Ordonanța de urgență 30/2020 oferă, de asemenea, posibilitatea statului să plătească salariul minim celor care nu pot solicita șomaj tehnic, cum ar fi angajații independenți sau întreprinderile micro / familiale. Modificarea bugetară din 17 aprilie prevede 1,9 miliarde RON în acest scop.

Alte cheltuieli
• Ministrul Dezvoltării Regionale a declarat că va lansa o linie de finanțare pentru acordarea unui ajutor maxim de 1 miliard de euro către IMM-uri, tot din fonduri UE. Măsura este temporară și dacă sumele preconizate nu sunt suficiente, vor fi căutate alte surse de fonduri ale UE.

Măsuri fiscale
• Accelerarea rambursărilor de TVA. Fără impact bugetar pe întregul an 2020.
• Suspendarea (sau oprirea) executării silite a sumelor datorate bugetului de stat, cu excepția sumelor rezultate dintr-o hotărâre judecătorească în cauzele penale. Fără impact bugetar semnificativ pe întregul 2020.
• Termenul limită pentru plata impozitului pe construcții, terenuri și echipamente de transport (taxe locale) a fost amânat din 31 martie până la 30 iunie. Fără impact bugetar pentru întregul an 2020.
• Pe baza Ordonanței de urgență 29/2020, în timpul stării de urgență și la +30 de zile de la încheierea sa, obligațiile fiscale scadente și care nu sunt achitate la timp nu sunt considerate obligații fiscale restante (nu se percep dobândă și nici penalități pentru măsurile de plată și nu se iau măsuri de executare silită). Fără impact bugetar pentru întregul an 2020.
• La 26 martie, guvernul a aprobat un proiect de OUG (33/2020) cu rabat pentru contribuabilii care plătesc impozitul pe profit până la data de 25 aprilie (pentru primul trimestru 2020), astfel: 5% pentru contribuabilii mari, 10% pentru restul contribuabililor. Impact bugetar posibil: 100-140 mil. lei. La 23 aprilie, Parlamentul a extins reducerea de 10% la toți contribuabilii CIT și, de asemenea, la plățile datorate la 25 iulie 2020 pentru trimestrul doi și 25 octombrie 2020 pentru al treilea trimestru.
• Proiectul OUG din 26 martie prevede, de asemenea, că în perioada de urgență și 30 de zile de la încetarea stării de urgență, TVA nu mai este necesară pentru importurile de medicamente, echipamente de protecție și alte dispozitive medicale și sanitare care pot fi utilizate pentru prevenirea, limitarea și combaterea COVID-19. Impact asupra fluxului de numerar.
• La 3 aprilie, Parlamentul a aprobat un set de măsuri economice propuse de opoziția PSD. Pachetul este mai extins decât cel implementat de guvern. Guvernul PNL avertizează că pachetul ar putea avea efecte negative asupra bugetului și a sectorului bancar. PNL a contestat la Curtea Constituțională (din motive procedurale). Pachetul conține o amânare a contribuțiilor sociale și plata asigurărilor de sănătate timp de trei luni pentru firmele care demonstrează pierderi financiare generate de pandemia coronavirusului (adică firmele ale căror venituri în martie au scăzut cu cel puțin 15% față de media ianuarie-februarie). Cu toate acestea, companiile trebuie să fie de acord să păstreze personalul cel puțin 12 luni. În schimb, firmele vor fi scutite 50% de la plata contribuțiilor sociale, iar restul de 50% vor fi plătite în rate cu dobândă zero.

Măsuri sectoriale, regionale sau alte măsuri decât cele fiscale
• Pachetul de măsuri adoptat la 18 martie prevede, de asemenea, un fond de intervenție de 10 miliarde de lei (care a fost majorat la 15 miliarde de lei) pentru a oferi garanții IMM-urilor pentru contractarea de împrumuturi pentru finanțarea investițiilor și a capitalului de lucru. Ministerul Finanțelor va garanta 80% din împrumuturile pentru IMM-uri și 90% din împrumuturile pentru microîntreprinderi. Ministerul Finanțelor plătește subvențiile reprezentând 100% din dobânda asociată împrumuturilor garantate și a taxei de gestionare și risc, în cadrul unei scheme de ajutor de stat asociate programului. Bugetul schemei de ajutor de stat: 781 mil. lei.
• IMM-urile care dețin un certificat de urgență eliberat de Ministerul Economiei pot amâna plata utilităților și chirii pe durata stării de urgență.
• Băncile oferă anumite facilități clienților afectați de criza coronavirusului, în special o amânare a termenelor de rambursare a împrumuturilor (în general de la 1 la 3 luni). Acestea nu trebuie tratate de BNR ca „debitori răi”.
• La 26 martie, guvernul a aprobat un proiect de lege care permite amânarea plății împrumuturilor cu până la 9 luni pentru debitorii afectați direct și indirect de criza coronavirusului.

Măsura se aplică atât gospodăriilor, cât și companiilor și numai pentru împrumuturile care nu raportează plata cu întârziere. Metodologia de aplicare a proiectului de lege privind selecția beneficiarilor este cuprinsă în Hotărârea Guvernului nr. 270/2020.

Rata dobânzii cumulate pentru plățile amânate se va adăuga la datoria rămasă, distribuită în mod egal până la scadență. Împrumuturile ipotecare sunt o excepție, deoarece acestea necesită plata dobânzii în maximum 5 ani, dar statul îi garantează plata 100%. Debitorii interesați și eligibili trebuie să depună băncilor o cerere în această privință până la sfârșitul stării de urgență pentru a beneficia de această măsură. Până la 28 aprilie, Băncile au evaluat și acceptat 65% din cele aproximativ 270.000 de solicitări de la debitori pentru a întârzia rambursarea împrumuturilor, potrivit unui comunicat al Asociației Băncii Române (ARB). Restul sunt procesate în prezent. Majoritatea cererilor au venit de la persoane fizice (260.000), în timp ce mai puțin de 10.000 de firme au solicitat să beneficieze de aceastaă măsură. Până în acest moment, au fost depuse cereri pentru 17% din numărul total de împrumuturi acordate gospodăriilor și sub 10% din creditele corporative.

• Pachetul de măsuri adoptat de Parlament la 3 aprilie (și trimis de hotărârea PNL la Curtea Constituțională) conține un moratoriu de 9 luni pentru plata împrumuturilor, care este mai avantajos pentru debitori decât proiectul guvernului. Acesta dă dreptul unei categorii mai largi de companii și tuturor persoanelor să se califice pentru perioada de grație. Pe lângă firmele care fac obiectul decretelor emise în cadrul stării de urgență, cele ale căror venituri au scăzut cu 15% în martie față de media ianuarie-februarie sunt, de asemenea, eligibile să beneficieze de această facilitate. Mai mult, legea afirmă că „dobânda [acumulată de bănci asupra principalului, în perioada de grație] nu ar trebui să fie capitalizată la sfârșitul perioadei de grație”.
• Pachetul Parlamentului din 3 aprilie ar amâna și plata serviciilor de utilități cu 3 luni, cu excepția serviciilor de telefonie mobilă, pentru persoane fizice și firme. Furnizorii de servicii publice ar putea împrumuta de la Trezorerie timp de până la 18 luni cu o rată a dobânzii zero, pentru a evita să fie afectați de această măsură. Doar aceste avantaje pot beneficia de firmele care dovedesc că au avut vânzări afectate cu 15% de criza coronavirusului.

Altele
• Starea de urgență declarată la 16 martie, inițial timp de 30 de zile, prelungită ulterior cu 30 de zile suplimentare.
• Carantină completă începând cu 25 martie, cu circulația permisă în cazuri limitate (muncă, cumpărături alimentare, farmaceutică, exerciții fizice individuale). Chiar și restricții mai stricte pentru persoanele de mai sus.
• Școlile au fost închise.
• Măsuri mai dure (inclusiv pedepse cu închisoarea) pentru persoanele care nu respectă carantina sau furnizează informații false autorităților, adoptate la 19 martie.